Traducere de Octavian Cocoş
Eu am visat. Ce-o fi-nsemnând?
Că mă păzea un înger blând.
Eram o tânără regină
Căzută-n jalea cea haină.
Și ochiul meu mereu plângea
El lacrimile îmi ștergea,
Noapte și zi plângea mereu,
Țineam în mine dorul meu.
Când ziua s-a îmbujorat
Cu-ale lui aripi a zburat.
Eu n-am mai plâns, ci negreșit
Cu lănci și scuturi m-am păzit.
Curând s-a întors, nu mă temeam,
Căci înarmată eu eram;
Dar tinerețea-a dispărut
Și părul alb mi s-a făcut.
vezi mai multe poezii de: William Blake